Fiți binecuvântate zi, lună, an și ceas. Îndrăgostiții pașnici și fără pasiune. În vis mi-e fericirea și lenevesc ușor. Mi-i inima prea-plină de-o dulce desfătare. Privirea mea se-ntoarce acum la anii-acei. Voi ce-ascultați în aste răzlețe rime cum Vrăjmașa mea, oglinda, în care-ți tot privești. (de Marin Sorescu) Cu toate că se afla în rai, Adam se plimba pe alei preocupat și trist Pentru că nu știa ce-i mai lipsește. Atunci Dumnezeu a confecționat-o pe Eva Dintr-o coastă a lui Adam. Și primului om atât de mult i-a plăcut această minune, Încât chiar în clipa aceea Și-a pipăit coasta imediat următoare, (de Marin Sorescu) Doctore, simt ceva mortal Aici în regiunea ființei mele, Mă dor toate organele, Ziua mă doare soarele, Iar noaptea luna și stelele. Mi s-a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu-l observasem Și mă trezesc în fiecare dimineață Cu o senzație de iarnă. Degeaba am luat tot felul de medicamente, Versuri Cercul. -. Marin Sorescu. Cercul. Mergeam pe drum. Era luna, asa, toamna. Si mă ajunge din urma si trece pe langa mine. Un cerc. O tuturiga mare de fier. Reminiscențe. (de Marin Sorescu) Ne uităm la nori. Și spunem că seamănă cu-o turmă de oi. Tresărim speriați când vedem lupul. În cartea de zoologie. Alteori ne apucă un dor de munte. Atât de puternic, încât. Vedem cum începe să crească iarba grasă. T44m0iW.

cercul de marin sorescu